Traducere de Octavian Cocoş
Cu inima am ochiul învrăjbit,
Căci să te-mpartă n-au niciun temei;
Deci inima de văz l-a văduvit,
Iar ochiul neagă orice drept al ei.
Şi inima pledează-n ea să stai
Ca într-un scrin, ferit de ochi mişel,
Însă pârâtul se revoltă, vai!
Spunând c-a ta splendoare ajunge-n el.
Să lămurească pricina, grăbit,
S-au strâns idei în inimă la sfat
Să dea acum verdictul cuvenit,
Şi inimă şi ochi au împăcat;
Aşa că trupul tău în ochi va sta,
Iar inima va lua iubirea ta.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.